Fiindcă a venit vara și putem admira modelele drăguțe ale scutecelor textile, am simțit nevoia să revin la subiectul îngrijirii lor. Doar vrem să ne bucurăm de ele o perioadă cât mai îndelungată, nu? Iată câteva recomandări bazate pe practica mea uzuală de spălare a scutecelor.
Trebuie să menționez că această practică a fost adaptată după experiența de 7 ani în scutecitul textil. Momentan scutecesc cel de al treilea copil :)
Este important ca fiecare să își găseasca rutina potrivită. Să nu îți fie frică să experimentezi noi proceduri și modificări la rutina de spălare.
Iată povestea mea de succes în materie de scutecit
Scutecele murdare se depozitează în mediu uscat până la spălare. Cu cât primesc mai mult aer și se pot usca, cu atât mai igienică este forma de depozitare. Urina nu trebuie clătită după folosirea scutecului. Amoniacul creat în urină poate proteja textilele și împiedică formarea de fungi. Se recomandă depozitarea lor în coșuri cu capac sau în săculeții speciali, denumiți wetbags, ferite de surse directe de căldură. Căldura + umezeală = mediu propice pentru dezvoltarea bacterilor
Scutecele nu ar trebui lăsate la înmuiat, 2-3 zile până la spălare, în apă. Chiar dacă adaugi detergent și/sau dezinfectant. Faptul că stau în apă le va scurta durata de viață iar expunerea prelungită la amoniac poate afecta stratul de PUL sau elasticele scutecului. Amoniacul se dezvoltă mult prea intens in apă
Spăl o dată la 2-3 zile. Scutecele cu urină le depozitez în wetbag sau în găleata dedicată lor. Scutecele care au prins și materii fecale le clătesc direct cu apă rece (reduce riscul de pete și se usucă mai repede) și apoi le depozitez undeva la aer. Uscarea lor previne dezvoltarea de mucegai, fungi și bacterii.
Acest proces constă de fapt în alte trei proceduri: prespălarea, programul principal de spălare și clătirea. Le abordez separat pe fiecare în parte deoarece consider că sunt esențiale pentru a avea scutece cu adevărat curate și îngrijite.
Dacă scutecești un copil alăptat exclusiv, această procedură este cea mai simplă. Scaunul copilului alăptat este hidrosolubil, astfel încât nu mai este necesară clătirea scutecelor înainte de a le băga în mașina de spălat. Dar nu le depozita murdare deoarece poate favoriza apariția petelor greu de îndepărtat.
Pentru copiii diversificați se recomandă clătirea cu apă rece a materiilor fecale. Părțile solide se pot scutura direct în vasul de toaletă și apoi poți folosi un jet cu presiune pentru a curăța și reziduurile mai moi. Pentru a ușura curățarea lor, recomand utilizarea linerelorde hârtie sau textile. Cele de hârtie le poți arunca cu caca direct la toaletă, ele fiind solubile.
O prespălare este necesară pentru a îndepărta cât mai bine materiile solide de pe scutece și a porni spălarea principală cu ele cât mai curate. Astfel, detergentul va pătrunde mai adânc în țesătură și va fi mai eficient.
Simplul ciclu “prespălare” nu este indicat deoarece nu agită suficient rufele și nu le clătește bine între prespălare și ciclul principal de spălare. Trecerea între acestea se face fără o centrifugare, atât de importantă în curățarea scutecelor. Cel mai indicat ar fi un program scurt de spălare fiindcă oferă și agitarea rufelor, pentru a îndepărta eficient reziduurile. Dacă nu ai program express, utilizează “clătire și stoarcere”.
Mașina de spălat ar trebui încărcată la ⅔ din volumul ei pentru a atinge maximul de eficiență. Dacă nu ai suficiente scutece pentru o încărcătură, poți adăuga prosopele sau hăinuțe rezistente la temperatura selectată. Acestea le adaugi după clătirea inițială.
Nu este recomandată utilizarea opțiunii de extra-clătire/clătire suplimentară. Dacă programul de spălare are un nivel potrivit de centrifugare (+800 rpm), un nivel suplimentar de apă nu este necesar. România se confruntă în general cu o apă dură și foarte dură. Clătirile suplimentare pot cauza depuneri de minerale în țesături, acumulări de detergent, amoniac și o absorbție redusă a scutecelor.
În cazul în care te confrunți cu acumulări de detergent în țesături (se simt lipicioase după spălare, apare multă spumă la clătire), recomand spălarea lor de câteva ori cu un dedurizant, fără detergent. Apoi ar trebui schimbat detergentul. Adăugarea de apă suplimentar, fără a schimba detergentul nu reprezintă o soluție pe termen lung.
Eu am ales produsele ecologice pentru casă și rufe. Cred ca majoritatea a ales scutecitul textil pentru motivul ecologic și contactul pielii bebelușilor cu materiale naturale, lipsite de chimicale agresive. Contrar multor opinii în domeniu, scutecele textile nu au nevoie de detergenți chimici agresivi.
Înălbitorul pe bază de clor încarcă țesătura puternic și are reacții chimice foarte neprevăzute. Poate declanșa iritații puternice.
Detergentul se va doza conform recomandărilor de pe ambalaj, adaptate la încărcătura mașinii (de exemplu un căpăcel la 5kg). Recomandarea de a folosi ½ din cantitatea recomandată a fost făcută inițial pentru detergenții din SUA, nepotriviți mașinilor de spălat clasa HE din Europa.
Consider că aceste aspecte sunt esențiale pentru îngrijirea corectă a scutecelor și pentru a ne putea adapta rutina de spălare a lor la cea de spălare a rufelor în general. Eu folosesc aceleași produse și pentru rufele noastre.
Am ales și am rămas la produsele Ulrich Natürlich fiindcă sunt eficiente, dețin cea mai înaltă certificare BIO (puține branduri au această certificare), produsele lor sunt concentrate și economice. Și cel mai important aspect: nu au adăugate alte substanțe decât cele necesare procesului de spălare și conservare a produsului.
Sper că veți găsi rutina perfectă pentru scutecele voastre și vrem să vedem cât mai multe fundulețe vesel colorate și sănătoase :)